Monitoring

Average score
2. 69 /5
1546207200
MechanismDomainRecommendationMark from governmentMark from NHRIMark from ONGMedia
UPRCivil and Political rights , Ratification of international HR treatiesConsider ratifying Protocol No. 12 to the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (European Convention on Human Rights). (122.9)1
Setul de acte aferent ratificării Protocolului nr. 12 la CEDO a fost remis, în cursul anului 2018, în repetate rânduri Guvernului pentru aprobare, ulterior restituit (la 14.09.2018). Prin urmare, considerăm eforturile Statului insuficiente, Statul nefiind determinat în intenția sa de a implementa recomandarea.
0,50
UPRCivil and Political rights , Ratification of international HR treatiesImprove the internal mechanism of the State to implement international human rights obligations. (121.14)2
În scopul monitorizării implementării de către Stat a angajamentelor internaționale în domeniul drepturilor omului, a fost creat Consiliul Național pentru Drepturile Omului. De la instituirea sa, în februarie 2019, nu a fost organizată nicio ședință a CNDO, respectiv, nu a fost abordată nicio problemă în DO. Considerăm că Statul nu a reușit să asigure un mecanism intern funcțional, crearea acestuia fiind formală, iar activitatea lui având un caracter mai mult declarativ.
1,00
UPRCivil and Political rights , Ratification of international HR treatiesContinue to cooperate closely with human rights mechanisms and the special procedures. (121.43)4
Statul și-a exprimat deschiderea de a fi supus procedurilor speciale începând cu 02.06.2010, de atunci fiind vizitat de 8 raportori speciali. Ținînd cont de numărul mare de autorități și actori ai Statului care manifestă deschidere și colaborează cu raportorii speciali, putem concluziona că Statul își îndeplinește angajamentele în cadrul procedurilor speciale. Totuși, Statul prezintă cu întârziere rapoartele de implementare a tratatelor către mecanismele ONU. Mai mult, acestea, deseori, nu reflectă în deplină măsură informațiile solicitate sau răspuns la recomandările Comitetului.
2,00
UPRCivil and Political rights Continue efforts to ensure an enabling environment for journalists. (121.131)3
Legislația mass-mediei este suficientă în bună parte, fiind completată cu un document normativ important care a intrat în vigoare în 2019 – Codul serviciilor media audiovizuale. Totuși, pentru completarea semnificativă a cadrului juridic național este necesar să fie votate cel puțin cele 7 proiecte de legi elaborate încă în 2018 menite să îmbunătățească legislația mass-mediei. În 2017 au fost adoptate Concepția națională de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova, Codul serviciilor media audiovizuale, Legea privind atragerea investițiilor străine în domeniul producției de film și alte opere audiovizuale și Concepția securității informaționale a RM. Nu s-a reușit adoptarea proiectului de lege cu privire la publicitate, modificarea Legii concurenței, menite să amelioreze situația concurențială pe piața mediatică. Necesită modificare mai multe acte legislative, precum Legea cu privire la accesul la informație, Legea cu privire la libertatea de exprimare, Legea privind protecția datelor cu caracter personal. Se impune elaborarea și consultarea cu întreaga societate a unei strategii și a unui plan de acțiuni de implementarea Concepției naționale de dezvoltare a mass-media din RM. Factorul politic, prin diverse modalități, a reușit să-și subordoneze o mare parte din cele mai influente organe de presă. Trenarea implementării reale a legislației în vigoare a perpetuat și a stimulat un mediu politic defavorabil activității și dezvoltării presei independente. Legislația stabilește garanții speciale de protecție a jurnaliștilor în cazul în care aceştia sunt supuşi unor presiuni sau ameninţări de natură să împiedice ori să restrângă libera exercitare a profesiei lor. Împiedicarea intenționată a activităţii mass-media sau intimidarea pentru critică atrage răspundere contravenţională şi, după caz, penală. Totuși, Statul nu a reușit să creeze un mecanism eficient de protecție a jurnaliștilor, aceștia fiind supuși intimidărilor și atacurilor, acțiuni ce împiedică libera desfășurare a activității acestora.
1,50
UPRCivil Society; Human rights defenders, Civil and Political rights Continue to support the work of civil society, especially the work of the human rights and journalists’ organizations. (121.132)4
Aprobarea Strategiei de dezvoltare a societății civile pentru perioada 2018-2020, prin Legea nr.51/2018, în scopul creării unui cadru normativ comun şi al conjugării eforturilor colective, necesare pentru dezvoltarea societăţii civile în Republica Moldova, pentru stimularea coeziunii sociale şi pentru valorificarea potenţialului uman.
3
Parlamentul a adoptat cu întârziere Strategia şi Planul de acţiuni de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2018–2020 (anii 2016-2017 neavând acoperire în documente de politici). Totodată, proiectul de lege privind organizațiile necomerciale, adoptat în I lectură la 03.05.2018, până în prezent rămâne a fi la etapa de proiect. La 10.12.2019, Statul a relansat dialogul cu societatea civilă prin constituirea unui nou mecanism de cooperare dintre OSC și Parlament în cadrul procesului legislativ. Consiliul Național pentru Participare, creat în 2010 ca organ consultativ al Guvernului și reactivat în 2017, s-a dovedit a fi inactiv, cu impact minim asupra agendei publice. În concluzie, deși cadrul legal oferă mecanisme de cooperare dintre OSC și Stat la nivel de participare în procese decizionale, totuși, cooperarea dintre OSC și Stat se caracterizează prin nivel scăzut și eficiență redusă.
1,75
UPRCivil Society; Human rights defenders, Civil and Political rights Continue the dialogue and substantive cooperation with human rights non-governmental organizations, in particular those involved in protecting human rights defenders. (121.133)3
HG nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional + HG nr.65/2019 prevede în calitate de membri cu vot drept de vot consultativ reprezentanții societății civile.
3
Deși cadrul legal oferă mecanisme de cooperare dintre OSC și Stat la nivel de participare în procese decizionale, cooperarea dintre OSC și Stat poartă un caracter formal și ineficient, OSC având impact redus asupra agendei politice.
3
Aspecte pozitive: - Pe platforma particip.gov.md sunt publicate spre consultare proiecte de legi și documente de politici. - Guvernul planifică dezvoltarea mecanismului de consultare cu societatea civilă, prin crearea Consiliilor de cooperarea cu societatea civilă. Exemplu: a fost inițiat procesul de instituire a Consiliului de cooperare cu societatea civilă în sectorul de sănătate, muncă și protecție socială și elaborare a Regulamentului pentru organizarea și funcționarea acestuia. Anunț publicat pe particip.gov.md, termen limită 25 noiembrie 2019. Restanțe: - Se evidențiază lipsa unei cooperări substanțiale a statului cu OSC. De obicei este o comunicare unidirecțională și, anume din partea OSC către instituțiile guvernamentale și nu vice-versa. - Deși, pe particip.gov.md sunt publicate anunțuri cu documente de politici spre consultare, totuși, rareori este o consultare directă a OSC-urilor, să fie invitate în grupuri de lucru sau la consultări publice. Se aplică în mod formal procedura de consultare. - La nivel local situația e și mai dificilă: acces limitat la informație din cauza reticenței APL, precum și din lipsa de interes, cunoștințe și abilități ale OSC.
1,50
UPRCivil Society; Human rights defendersSupport the work of human rights defenders and other representatives of civil society, acknowledge their contribution to the advancement of human rights in the country, thoroughly and promptly investigate threats, attacks, harassment and intimidation against human rights defenders or independent journalists, and bring their perpetrators to justice in fair trials and ensure effective remedies to the victims. (121.135)3
Articolul 180 „ Încălcarea intenţionată a legislaţiei privind accesul la informaţie”, Articolul 180 prim „ Împiedicarea intenţionată a activităţii mass-media sau intimidarea pentru critică” și Articolul 1802. „Cenzura” ale Codului Penal. Legea nr.207/2016 care prevede înăsprirea sancțiunilor aplicate.
3
În mare parte OSC se bucură de libertatea de asociere și libertatea de exprimare. Totuși, aceasta din urmă este afectată de restrângerea mediilor de exprimare. Principalele media cu acoperire națională sânt controlate de grupuri de interese, iar spațiul de exprimare liberă este restrâns la câteva posturi TV și radio neafiliate politic. Deși numărul organizațiilor necomerciale a crescut la situația din decembrie 2019 (13509) comparativ cu aceeași perioada 2018 (12681), OSC-urilor și mass-media nu le este asigurat un mediu sigur de activitate, aceștia fiind supuși unei serii de atacuri și interceptării comunicațiilor în realizarea libertății sale de exprimare, iar Statul nu întreprinde măsuri de oferire a protecției necesare.
1
Nu au fost întreprinse anumite acțiuni în acest sens.
1,17
UPRCivil Society; Human rights defendersRecognize explicitly the legitimacy of the job done by human rights defenders and ensure that their work is carried out in a safe and enabling environment, without fear of reprisals, intimidations or acts of violence, which should be sanctioned, and those responsible be taken before justice. (121.136)3
Deși numărul organizațiilor necomerciale a crescut în 2019, comparativ cu 2018, OSC-urilor și mass-media nu le este asigurat un mediu sigur de activitate, aceștia fiind supuși unei serii de atacuri și interceptării comunicațiilor în realizarea libertății sale de exprimare, iar Statul nu întreprinde măsuri de oferire a protecției necesare.
1,50
UPRCivil Society; Human rights defenders, Civil and Political rights Create a safe, favourable environment for human rights defenders: a framework where human rights can be defended without fearing reprisals or intimidation in line with the international obligations of the Republic of Moldova, in particular as a State party to the International Covenant on Civil and Political Rights. (121.137)3
Deși numărul organizațiilor necomerciale a crescut în 2019 comparativ cu 2018, OSC-urilor și mass-media nu le este asigurat un mediu sigur de activitate, aceștia fiind supuși unei serii de atacuri și interceptării comunicațiilor în realizarea libertății sale de exprimare, iar Statul nu întreprinde măsuri de oferire a protecției necesare.
1
Nu au fost întreprinse anumite acțiuni în acest sens.
1,00
UPRCivil and Political rights Ensure strengthening of freedom of expression online and offline, as well as personal data protection. (121.138)
UPRCivil and Political rights Take necessary measures to reduce excessive concentration of media ownership, and develop a new regulatory framework for the creation of new media and the operation of existing ones, in order to ensure genuine freedom of expression. (121.139)
UPRCivil and Political rights Ensure media plurality and independence, and take into account the opinions received from the Organization for Security and Cooperation in Europe and the Council of Europe, as well as from civil society, when adopting a new audiovisual code. (121.140.)
UPRCivil and Political rights Adopt comprehensive national legislation in order to facilitate access to information, foster media pluralism and protect independent media. (121.141)
UPRCivil and Political rights Guarantee fully freedom of expression and information by combating the formation of monopolies and ensuring respect for media pluralism. (121.142)
UPRCivil and Political rights Adopt comprehensive national legislation such as the new Broadcasting Code in order to ensure media pluralism and protect independent media. (121.143)4
Codul serviciilor media audiovizuale adoptat, nr. 174 din 08.11.2018.
3
Aspecte pozitive: - Grupul de lucru parlamentar pentru îmbunătățirea legislației în domeniul mass-media și-a încetat activitatea odată cu terminarea proiectului comun al UE și Consiliului Europei. Grupul de lucru, care a unit reprezențani ai fracțiunilor parlamentare, reprezentanți ai instituțiilor media și organizațiilor internaționale, cu contribuția experților naționali și internaționali, a lucrat la mai multe proiecte de legi, dintre care patru au ajust să fie adoptate în lectură finală de plenul Parlamentului: - Noul Cod al Serviciilor Media Audiovizuale, care vizează transpunerea Directivei UE privind serviciile media audiovizuale, a intrat în vigoare în ianuarie 2019; - Concepția națională de dezvoltare a mass media 2018-2025, adoptată la 14 iunie 2018. Documentul punctează starea actuală a mass-media din perspectiva cadrului juridic de reglementare, a gestionării domeniului și a instituțiilor mediatice și profesionalismului și responsabilității mass-media. - Legea privind atragerea investițiilor străine în domeniul producției de film și alte opere audiovizuale adoptată la 14 iunie 2018; - Concepția securității informaționale adoptată la 21 decembrie 2017. Strategia Securității Informaționale și Planul de acțiuni adoptate la 22 noiembrie 2018. Pilonul 3, punctul 93 al Strategiei prevede crearea unui Consiliu de Coordonare constituit din patru grupuri tematice (inclusiv dedicate mass-media și societății civile), responsabil de promovarea și coordonarea politicilor în domeniul securității informaționale. - Planul de acțiuni al Guvernului 2019-2020 prevede acțiuni orientate spre:  Modificarea Codului serviciilor media audiovizuale în scopul stabilirii unei proceduri de selectare transparentă şi meritocratică a candidaţilor la funcţia de membri ai Consiliului de supraveghere al furnizorului public naţional de servicii media, precum și ai Consiliului Audiovizualului;  Modificarea Codului serviciilor media audiovizuale în scopul interzicerii deținerii cotelor în capitalul social al persoanei juridice din domeniul serviciilor media audiovizuale de către persoanele alese sau numite în cadrul organelor executive sau ale altor organe de conducere ale partidului sau ale organizației social-politice;  Elaborarea actelor normative necesare pentru implementarea prevederilor Legii nr.154/2018 privind atragerea investiţiilor străine în domeniul producţiei de film şi altor opere audiovizuale. - Proiect de lege pentru modificarea Legii concurenței – a fost înregistrat în Parlament la 23 septembrie 2019, ca răspuns la mai multe probleme de natură concurențială în spațiul audiovizual, precum și înțelegeri de cartel. Restanțe: - Deși a fost înregistrat în Parlament, proiectul de modificare și completare a șapte legi, între care Legea privind accesul la informație și Legea cu privire la libertatea de exprimare, nu a ajuns însă pe agenda de lucru a deputaților. - Deși Concepția națională de dezvoltare a mass media 2018-2025 prevede constituirea unui Consiliu reprezentativ care sa coordoneze, să monitorizeze și să raporteze implementarea prevederilor Concepției și elaborarea unui plan de acțiuni pentru realizarea politicii naționale în domeniul mass-media, nici Consiliul reprezentativ, nici planul de acțiuni nu a fost elaborat/adoptat. - Legea publicității – adoptată în prima lectură la 11 octombrie 2018. Chiar dacă proiectul de lege a fost inclus pe agenda Comisiei parlamentare, examinarea a fost amânată. - Necorespunderea cadrului legal cu standardele internaţionale este menționată şi în ultimul Indice privind Starea Presei din Republica Moldova în anul 2018, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent. De asemenea, Avocatul Poporului evidențiază faptul că, cadrul legal depăşit rămâne a fi o provocare pentru sectorul mass-media.
1,75
UPRCivil and Political rights Take all necessary measures to ensure the full enjoyment of the right to freedom of expression for all, including the repeal or amendment of all laws restricting the activities, ownership and independence of the media. (121.144)4
Reglementarea regimului juridic de proprietate al furnizorilor de servicii media potrivit art. 28 din cod prin limitarea numărului de licențe deținute și a pachetului de control întro societate deținătoare de licențe de emisie, urmărind neadmiterea concentrării excesive a proprietății in domeniul mass - media, la fel are drept scop neadmiterea formării situației dominante in formarea opiniei publice, cit și neadmiterea situațiilor anticoncurențiale pe piața serviciilor media audiovizuale. Pentru asigurarea transparen{ei proprietății furnizorilor de servicii media, conform art.21 din Codul Serviciilor Media Audiovizuale, fumizorii de servicii media au obligația de a asigura accesul simplu, direct și permanent al utilizatorilor serviciilor media audiovizuale la cel pulin următoarele categorii de informalii : - denumirea, statutul juridic și sediul acestuia; - numele reprezentanților legali; - proprietarii beneficiari care dețin, direct sau indirect, controlul asupra fumizorului de servicii media: - lista acționarilor și asociaților pînă la nivel de persoană fiziciă, cu exceplia acționarilor și asociaților care sint societăți pe acțiuni cu acțiuni la purtător sau listate la bursele de valori intemaționale; - persoanele din organul de conducere și, dupn caz, de supraveghere, precum și funcțiile definute de acestea; - persoanele responsabile de politica editorială; - datele de contact ale fumizorului de servicii media, inclusiv adresa juridică, adresele pentru corespondență (după caz), adresa poștei electronice și a paginii web oficiale, la care acesta poate fi contactat rapid, direct și efectiv.
2
- Grupul de lucru parlamentar pentru îmbunătăţirea legislaţiei media creat în anul 2017 la inițiativa președintelui Parlamentului, cu suportul Proiectului Comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei Deși a fost înregistrat în Parlament a elaborat un proiect de modificare și completare a șapte legi, între care Legea privind accesul la informație și Legea cu privire la libertatea de exprimare nu a ajuns însă pe agenda de lucru a deputaților. - Starea de lucruri în ceea ce privește respectarea dreptului la libera exprimare nu s-a îmbunătățit.
1,50
UPRCivil and Political rights Take concrete measures to address the issue of self-censorship among Moldovan journalists, limit media ownership concentration and ensure media pluralism. (122.28)
Michel Forst, Report of the Special Rapporteur on the situation of human rights defendersCivil and Political rights , Ratification of international HR treaties

There is still a gap between the engagement of the Republic of Moldova with international human rights mechanisms and the domestic implementation of its human rights framework. The Special Rapporteur expresses his continued commitment to provide technical support to the relevant authorities. (83)

2
Deși Statul la elaborarea documentului de politici în domeniul drepturilor omului (PNADO 2018-2022) a ținut cont de recomandările emise pentru RM de către mecanismele internaționale și regionale în domeniul drepturilor omului, în special recomandările Consiliului ONU pentru DO acceptate de RM în cadrul celui de-al II-lea ciclu al UPR, nivelul de implementare al acestora rămâne a fi destul de scăzut.
1,00
Michel Forst, Report of the Special Rapporteur on the situation of human rights defendersCivil and Political rights Considering the intention of the Republic of Moldova to apply for membership of the Human Rights Council for the period 2020–2022, the Special Rapporteur would also like to invite the Government to take into consideration the possibility of making voluntary pledges on the protection and promotion of human rights defenders in its candidacy. (84)3
Guvernul a elaborat o serie de angajamente voluntare în contextul înaintării candidaturii RM pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (mandatul 2020-2022). Angajamentele cuprind cele mai sensibile și relevante subiecte din domeniul DO. Totuși, unele din ele trebuiau mai clar și concret definite, pentru a fi mai credibile și capabile să convingă de intențiile ferme ale Statului de a contribui la schimbare și progres în respectarea DO pe plan național și internațional. Totodată, la etapa preparatorie în procesul de candidare Statul nu a asigurat evenimentului un caracter public, transparent, cu implicarea pe larg a tuturor părților interesate. Drept urmare, RM nu a fost selectată pentru calitatea de candidat al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.
1,50
Michel Forst, Report of the Special Rapporteur on the situation of human rights defendersCivil and Political rights Ensure full compliance with international standards on democracy (including holding fair and transparent elections), the rule of law and human rights by, inter alia, promptly implementing the outstanding recommendations and decisions made by international and regional human rights mechanisms and courts. (85a)
Michel Forst, Report of the Special Rapporteur on the situation of human rights defendersCivil and Political rights

Foster policies to promote media diversity and pluralism, ensure transparency on media ownership and strengthen efforts to counter excessive concentration of media ownership, support independent media and ensure an enabling environment for journalists, including by allowing them to work without undue interference. (85e)

4
Reglementarea regimului juridic de proprietate al furnizorilor de servicii media potrivit art. 28 din cod prin limitarea numărului de licențe deținute și a pachetului de control întro societate deținătoare de licențe de emisie, urmărind neadmiterea concentrării excesive a proprietății in domeniul mass-media, la fel are drept scop neadmiterea formării situației dominante in formarea opiniei publice, cit și neadmiterea situațiilor anticoncurențiale pe piața serviciilor media audiovizuale. Pentru asigurarea transparen{ei proprietății furnizorilor de servicii media, conform art.21 din Codul Serviciilor Media Audiovizuale, fumizorii de servicii media au obligația de a asigura accesul simplu, direct și permanent al utilizatorilor serviciilor media audiovizuale la cel pulin următoarele categorii de informalii: - denumirea, statutul juridic și sediul acestuia; - numele reprezentanților legali; - proprietarii beneficiari care dețin, direct sau indirect, controlul asupra fumizorului de servicii media: - lista acționarilor și asociaților pînă la nivel de persoană fiziciă, cu exceplia acționarilor și asociaților care sint societăți pe acțiuni cu acțiuni la purtător sau listate la bursele de valori intemaționale; - persoanele din organul de conducere și, dupn caz, de supraveghere, precum și funcțiile definute de acestea; - persoanele responsabile de politica editorială; - datele de contact ale fumizorului de servicii media, inclusiv adresa juridică, adresele pentru corespondență (după caz), adresa poștei electronice și a paginii web oficiale, la care acesta poate fi contactat rapid, direct și efectiv.
2
Aspecte pozitive: - Proiect de lege pentru modificarea Legii concurenței – a fost înregistrat în Parlament la 23 septembrie 2019, ca răspuns la mai multe probleme de natură concurențială în spațiul audiovizual, precum și înțelegeri de cartel. Restanțe: - Situația de abuz de poziție dominantă pe piața publicității a fost denunțată la Consiliul Concurenței la 19 ianuarie 2018 (înțelegere de cartel între două case de vînzări de publicitate, semnalate de patru posturi TV). ONG-urile de media au adresat atunci un apel public de demitere a factorilor de decizie responsabili de lipsa de reacție în acest sens și de urgentare a adoptării unei noi legi cu privire la publicitate, precum și înzestrarea Consiliului Concurenței cu un șir de atribuții mai clare de supraveghere/regularizare a sectorului mass-media și a pieței conexe a publicității. - Două canale TV și-au suspendat activitatea în anul 2018 din cauza accesului limitat la piața de publicitate. - Clasamentul Republii Moldova în World Press Freedom Index al Reporters without Borders indică o scădere cu o poziție în 2018 și cu încă 10 poziții în 2019, ocupând locul 91 din 180 de țări.
1,50
Michel Forst, Report of the Special Rapporteur on the situation of human rights defendersCivil and Political rights Guarantee effective and prompt access to public information in accordance with international human rights standards, and ensure that public interest is the main factor that determines access to information. (85f)
Michel Forst, Report of the Special Rapporteur on the situation of human rights defendersCivil and Political rights , Civil Society; Human rights defenders

Ensure a safe and enabling environment for human rights defenders so they can work without fear of reprisals, intimidation or threats, and take measures to guarantee that the existing legislation on relevant human rights, such as freedom of expression, participation in public affairs, and access to justice and to information, is effectively applied in accordance and compliance with international human rights standards. (85g)

1
Nu au fost întreprinse anumite acțiuni în acest sens.
0,50
Michel Forst, Report of the Special Rapporteur on the situation of human rights defendersCivil and Political rights , Civil Society; Human rights defenders

Adopt a zero-tolerance policy in cases of intimidation and stigmatization of human rights defenders, journalists and lawyers; investigate promptly, independently, impartially and effectively any act of reprisal, intimidation or stigmatization against them; and bring their perpetrators to justice and ensure effective remedies for victims. (85h)

1
Nu au fost întreprinse anumite acțiuni în acest sens.
0,50
Michel Forst, Report of the Special Rapporteur on the situation of human rights defendersCivil Society; Human rights defenders

Consider developing a national law on human rights defenders based on international standards, aiming at recognizing the legitimacy of the work of human rights defenders and at providing them with effective protection. (85j)

1
Nu au fost întreprinse acțiuni în acest sens, recomandarea fiind neimplementată.
0,50
Total

Pages